Undeva

oi nu ne vom termina aici, peste 10 zile, 10 ani poate chiar 10 vieti ne vom reintalni, si va fi la fel, intotdeauna va exista magnetismul si electricitatea dintre noi, intotdeauna ochii mei se vor schimba cand ne vom reintalni, intotdeauna aerul va fi mai dens unde suntem impreuna, intotdeauna voi deveni fluida si calma la atingerea ta, intotdeauna voi arde in flacari albe atunci cand ma vei privi cu ochii aceia.

Ceea ce a fost intre noi nu se va dilua si nu va disparea niciodata, va intra undeva intr-o carte ca si povestile nemuritoare pentru ca a fost mai presus de noi, doar niste muritori de rand, a fost mai mare decat puterea noastra de intelegere si de capacitatea noastra de a putea suporta astfel de temperaturi. Tu ai fost singurul care m-ai stapanit, singurul care a avut putere asupra mea si care ai reusit sa ma domini pe mine, o persoana atat de maniaca cu controlul asupra tuturor.

Povestea noastra e singura care nu a putut fi controlata, macinandu-ne pe amandoi cu o intensitate mai mare decat viata, decat lumea. Acum ne despartim poate pentru totdeauna, fiecare trebuie sa isi urmeze calea si destinul, vom merge mereu doar inainte, necontand directia, vom trai alte vieti, vom visa alte vise, dar mereu vom fi povestea ce ne-a definit pe amandoi ca oameni, ce ne-a influentat viata, mereu vom fi visul neimplinit, mereu vom fi impreuna chiar daca numai in vis.

Te-am inchis undeva in mine intr-o camaruta mica pe care nu o impart cu nimeni iar cand mi-e dor de tine deschid usa, intru iar soarele incepe iarasi sa straluceasca si te regasesc asa cum eram odata, tineri, inocenti, asa cum suntem acum, maturi, un pic obositi, asa cum vom fi mereu, indiferent de societate si de masti. Vei fi mereu in mine, vei curge prin mine impreuna cu sangele, vei sopti impreuna cu buzele mele, ma vei mangaia prin parul meu.

Voi ingheta, voi arde cu chipul tau inchis undeva in mine, vesnicia ne va gasi impreuna in mine, in tine, singuri dar totusi impreuna, iubindu-ne si totusi despartiti. Ori de cate ori ne-am gasit a fost pentru o secunda, pentru o clipa furata din viata, pentru o clipita din vietile noastre prea singure si prea pustii din viata nostra insignifianta, mereu pe fuga, mereu cu alte directii si cu alte planuri.

As putea spune ca destinul nu a fost de partea noastra, dar nu este asa pentru ca ne-am intalnit chiar si pentru o secunda, stiu ca existi, m-ai mangaiat si ai intrat in mine, dupa cum spunea Nichita te-as fi imbratisat cu coastele daca as putut, dar …. frumoasa noastra poveste a inceput, s-a terminat insa niciodata nu va fi sfarsitul pentru ca ne vom regasi chiar si dincolo.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *