Geamul era rece şi vedeam cum scrii cuvinte pe aburii calzi ai respiraţiei. Era acelaşi geam prin care se vedeau caii verzi. Am vrut să le spun să nu dispară. În zilele ce au urmat, puteam citi numai trei cuvinte, scrise ca un SOS. Parcă era un şir în arabă: enit ed rod, enit et rod tlum!
Te jucai cu gândurile mele. Poezia era o fată ce nu se lăsa scrisă. Atât am înţeles.