Prietena mea…

Prima oara cand ne-am vazut a fost dintr-o greseala. Am luat-o cu masina mea, statea linistita in spate. De fiecare data cand ma uitam in oglinda privirile noastre se intalneau timide. Eu conduceam, ea privea pierduta drumul, de parca ar fi fost prima oara intr-o masina. Cand am ajuns, i-am deschis portiera iar ea a coborat, din nou, timida.

A doua intalnire a fost intr-o noapte. Eu eram la laptop iar ea si-a facut intrarea pe balcon. S-a oprit in dreptul perdelei si ma urmarea de acolo. Statea nemiscata uitandu-se la mine. Nu zicea nimic ci doar ma absorbea din priviri. Nu am vazut-o cand a intrat dar atunci cand am incercat sa inchid usa balconului am avut placuta surpriza sa o vad. Din nou privirile noastre mute s-au intalnit. Eu am zambit. Ea nu a zis nimic. Ne-am privit pentru ceva timp dupa care ea a iesit timida pe balcon.

A treia intalnire a fost chiar azi-noapte. Imi facusem patul si ma gandeam la ea pentru ca nu o vazusem de ceva vreme. Aprind veioza si o vad. Pe marginea patului chiar ea ma astepta. Am fost surprins sa o vad chiar la mine in pat. Totusi nu stiam ce sa fac…Ceva era in neregula iar noi nu puteam fi impreuna. Am indrumat-o putin spre iesire, si din salt in salt a mers pe balcon. Am inchis usa dar ea continua sa ma priveasca… Nu stiam ce sa fac, ce sa-i zic, dar stiam ca nu e bine.

Asa ca am decis sa mai astept si sa vad ce se va intampla.

Desi poate par nebun sau chiar suna incredibil chiar e adevarat. De cateva saptamani m-am imprietenit cu o broscuta. De fapt e un brotacel, verde aprins cu niste ventuze mari la fiecare piciorus. Nu stiu daca e baietel sau fetita dar cred ca ii place de mine pentru ca tot revine la mine in camera. Las usa balconului deschisa mai toata ziua si intra in casa ori de cate ori vrea.
Oare poate fi o printesa pe care trebuie sa o sarut? O fi un fel de pestisor auriu deghizat in broscuta?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *