Bulgaria, ca si Romania de altfel, a “scapat” de comunism de prin 1989. Deja avem 19 ani de democratie si 2 ani de Uniune Europeana. De retinut totusi aceste cifre magice.
Astazi am fost la posta sa trimit cateva felicitari in Romania. Dupa 3 minute de cautari aflu de unde trebuie sa cumpar timbre si astept la coada. In acest timp incep sa examinez ce se afla prin jurul meu, si incerc sa nu dau atentie domnului care se freca in jurul meu ca o albina inchisa intr-un cilindru.
Ghiseul se prezinta in felul urmator: incepem cu sticla groasa care are cel mai important rol – de a nu auzi ce se intampla in “lumea cealalta”. Sticla, pe partea cu doamna, are atarnate multe felicitari de craciun care nu iti dau posibilitatea de a avea contact vizual cu doamna respectiva, plinuta de felul ei. Pe partea cu clientul se afla gratii groase care nu dau posibilitatea clientului sa insface acele felicitari de craciun. Daca nu am fost destul de clar, sa facem un rezumat: un rand de gratii (sistem antifurt), o sticla groasa (sistem antiauzit), un rand de felicitari atarnate (sistem antivazut).
Vine randul meu la ghiseu. Am aproape 2 metri inaltime iar gaura unde trebuie sa vorbesc imi ajunge undeva in zona buricului. De vazut doamna, e greu de vazut. Asa ca ma “rup” in doua, il imping cu fundul pe nenea din spate, dau cusma jos (imi cer scuze ca am uitat sa o scot de pe cap cand am intrat in institutie), si imi calibrez urechea spre gaura vorbitoare. Aud ceva, presupun ca e pentru mine, si cer 6 timbre pentru Romania. Doamna imi spune cat costa, nu inteleg, dar intind o bancnota care ar trebui sa fie de ajuns pentru acele timbre. Primesc restul si timbrele, ma “rup” iar in doua, strecor mana dreapta usor pe sub geam, reusesc sa nu ma zgarai, si ma intorc la masa sa pun timbrele pe plic – proces care implica 6 plicuri, deci 6 timbre, deci 6 scuipati.
Din toata descrierea facuta, vedeti vreo diferenta intre ce era acum 19 ani si ce e acuma? Referindu-ma la dezvoltare-mentalitate-evolutie eu vad ghiseele la fel, atitudinea e aproape aceeasi, iar procesul de expediere a unui plic (dpdv al clientului) e acelasi – nu e nici igienic sa scuipi pe acele timbre si nici frumos, desi cred ca acest proces a devenit deja o traditie de care nu vrem sa scapam.