Iarăşi luni

Nu cred că am mai avut vreodată o noapte aşa de proastă. Am visat tot felul de prostii: pisici negre, cimitire, oameni ciudaţi, mese cu 3 picioare, porci şi femei fără un ochi, taximeştrişti burtoşi, nunţi de baptişti şi drumuri prăfuite de ţară. M-am zvârcolit toată noaptea prin pat, de parcă m-ar fi alergat cineva, de parcă aş fi avut ceva cald pe piept.

M-am trezit de câteva ori, pe la 3 şi pe la 6, foarte cald şi fără aer. Cred că mă ia o răceală de toată frumuseţea. De fapt, aşa credeam atunci. Când m-am trezit, acum la 8 şi ceva şi am ajuns la baie, am aflat de fapt de ce mi s-au întâmplat toate ăstea: mi s-a spart o venă la ochi. Parcă sunt vampir. Mă ustură şi-mi vine să mă scarpin îngrozitor de tare. Să-mi bag!

Nu cred că se putea mai rău de-atât : luni, nesomn, stare de sănătate proastă. Dacă sunt nevoit să fac analizele ălea cu care mă ameninţă ai mei de câteva luni bune, m-am dat dracu’. Acu’, ce fac eu cu ochiul ăsta, că dacă mă vede cineva se sperie! Of, iar şcoală. Câteodată sunt aşa de sictirit… 8.30. Plec la şcoală. Of… vreau vacanţă!