E el, e fluturele negru. E fluturele care-ţi tulbură zilele, nopţile, gândirea şi planurile. E diferit de ceilalţi, care şi-au ales un model multicolor al aripilor. E cel fără de care nu poţi trăi, dar în acelaşi timp cu greu poţi convieţui cu el. Dida spune că dacă ar avea vedea un fluture negru în mijlocul unei mulţimi de fluturi roz, nu i-ar plăcea, deoarece s-ar gândi că are vreo problemă. Ar fi intervenit neliniştea şi îndoiala.
Zeny mai spunea că într-o zi a avut un vis. Şi eu am avut un vis. Un vis în care am visat ceva, un vis în care mi-am dorit ceva. Un vis, în care te priveam mâncând bomboane de ciocolată şi cântam la tobe. Iar în fundal, o melodie lină ne încânta auzul amândurora. M-am trezit şi-am adormit la loc. Acelaşi vis, acelaşi peisaj şi-un fluture negru. O urmă de îndoială, o nelinişte. M-am trezit şi am adormit iar. O muzică veche. Un telefon. Un telefon pe care era un fluture negru.
Un bilet de tren, un portofel gros şi un fluture negru. Pe care să-l alegi? Să te complaci în situaţia de a face mereu aceleaşi greşeli, cu speranţa că de data asta va fi totul bine, să te bucuri de speranţa unei plăceri de scurtă durată urmată de compromisuri sau să rămâi la fluturele negru?
În acorduri vechi de click-uri şi flash-uri de lumină, fluturele negru îşi etalează aripile graţios. Adio îţi spune, dar nu pleacă. Rămâne cu tine. Zboară în jurul tău, îţi dă târcoale. E ca o picătură chinezească. Te deranjează, te scoate din sărite şi apoi… apoi te lasă. Doar e fluturele negru!
Întrebarea e însă dacă fluturele negru vine sau nu. Te-o iubi, nu te-o iubi? Mai speri.. că viaţa e frumoasă! E a ta, e a altuia, nu ştii ce crezi, nu ştii ce vrea. Totuşi, diseară speri să-ţi spune ea, din nou, aşa frumos cum ştie ea : viaţa e frumoasă! Dar fluturele negru vine. Şi dă totul peste cap şi se joacă iar cu minţile tale. Îl prinzi şi vrei să te joci cu el. Ce faci? Rupe-i o aripă. Vine. Nu vine…. Îndoiala asta! Îl laşi să moară? Laşi fluturele negru să moară, doar pentru că nu vine? Nu, îi pui aripile la loc şi sufli peste el. Sufli viaţă, sufli speranţă şi-l arunci în sus. Să zboare. Zboară fluture negru, zboară departe, du neliniştea mea pe aripile tale negre!