Curajul de a fi

Toţi avem curaj , mai mult sau mai puţin . Să fim , bineînţeles . Sau să nu fim , desigur . Ce suntem ? Ce vrei să fim , înainte de a fi ? Marionete .. cu wi-fi . Teatru , roţi şi niscaiva prostii . Ştim destule şi nimic . Vrem totul , dar nu depunem efort . Înaintăm bine organizaţi , nicăieri . Să fim în rând cu lumea . Să fim .. Avem vise , idei , speranţe . Dar totuşi ne suim în trenul de lemn ce duce spre lanţuri .. Ne lipseşte curajul să bătem la altă uşă . Eşti o păpuşă de carton . Pe scurt ai fi beton .. m-am săturat să-ţi mişc mâinile , să-ţi desenez hărţi sociale , psihologii matinale . Roboţi şi lanţuri . Fără curaj , fără dorinţe , fără idei . Câteva turme de miei . Şi câţiva lupi printre ei ..

Decupezi dicţionarul de vise şi-l lipeşti pe net . Decupezi realitatea şi-o copiezi .. dincolo . Chiar nu-mi pasă că repet .. Nu-s chiar insistent . Îţi conturezi limite aberante .. relaţionate la teatrul de păpuşi . Are rost să scriu banal ? Aşteaptă să mişc creionul .. să mai conturez o lume indecisă . Falsă cu uşa închisă . Ironic , plictisit , desenat , afurisit . Sfaturi aruncate în vânt . Feţe pierdute pe marginile paharului cu cerneală , pardon , evoluţie sau abureală . Tocăniţe fără sare , egoismul e în floare . Mă abat eu de la subiect .. oare ? Fals , fals , fals .

Cuvinte .. fără sens . Nici măcar subiectul nu e interesant . Preferi .. o partidă .. de şah . Doi ochi şi-o limbă . Psiho-mecanisme , viruşi şi Soare . Are sens să mai scriu eu oare ?

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *