Cel puţin asta văd pe zi ce trece. Văd “oameni moderni” care duc un trai modern. Văd oameni care se tund modern, cu freze care mai de care mai ciudate. Modern înseamnă trendy, funky, emo, kinky sau mai ştiu eu cum. Modern înseamnă să scrii un blog cu însemnări fără titlu.
Fiind modern eşti şmecher, eşti automat apreciat de turmă şi pui botul la cele mai tâmpite strategii de marketing. Când eşti modern, te duci la o terasă (de preferat de fiţe) şi ceri cea mai scumpă băutură din meniu, pentru a arăta cât de modern eşti tu, din care bei jumate şi o laşi acolo, că nu-ţi place. Da o comanzi şi-o plăteşti, fiindcă tu eşti modern.
Modern înseamnă să ai maşină modernă, chiar dacă arată de zici că a fost desenată de un chior nebun drogat şi consumă suficient de mult cât să-ţi facă o gaură mare în buget. Modern = neînţeles de restul. Modern = special. Modern înseamnă s-o arzi pe-afară din ţară şi să te întorci şi să spui: vai, ce de căcat e România, dar să continui să-ţi arunci ambalajul de la corn pe stradă sau mucul de ţigară la voia întâmplării.
Post în care refulează toate frustrările adunate peste zi cu privire la snobismul modern de care dau zi de zi şi de care mi s-a scârbit până în pânzele albe.